Șibot

DIN MEMORIA LOCULUI · 01

Lucia Georgescu

„Denumirea localității Șibot se leagă de anumite evenimente istorice care au avut loc pe acest teritoriu. La începuturi numele localității este pomenit sub denumirea de Câmpul Pâinii, denumire care se leagă de particularitatea locului, rodnicia pământului. De-a lungul timpului locuitorii Șibotului si-au strămutat vatra care s-a aflat într-o continuă permutare, de la sud la nord și invers.

În funcție de vitregiile naturii, ale primejdiilor, vatra satului s-a mutat de la prima vatră Țelini, la Cânepiști și până la pădurea seculară situată de o parte și de alta a Mureșului, unde era un loc de refugiu. În conștiința oamenilor și tradiția orală există percepția că denumirea localității vine de la existența în Țelini a unui șipot/ izvor de apă potabilă de la care oamenii se aprovizionau, denumire care a evoluat până la Șibotul de astăzi.

Dacă este să vorbim documentat există dovezi care pomenesc de bătălia de la Câmpul Pâinii a lui Paul Chinezu de la 1479, apoi apare denumirea Șibeth, după care cea de Jibot și abia din 1921 cea actuală Șibot.”

DIN MEMORIA LOCULUI · 02

Grațiela Blaga

„După 15 ani de inactivitate în sfera culturală mă bucur de reușita reactivării ansamblului folcloric Doina Șibotului, când comunitatea și-a dorit readucerea obiceiurilor trăite pe vremuri de părinți și povestite de bunici. În urmă cu mai bine de un an am adunat câțiva copii care și-au manifestat interesul să joace sau să cânte. Nu am selectat membri pentru ansamblu, ci am respectat ritmul firesc de înțelegere și învățare al fiecărui copil.

Astăzi constatăm că pasiunea curată, bucuria de a urca pe scenă și de a transmite emoții se dovedește o construcție firească spre evoluție și respect pentru tradițiile locului. În prezent ansamblul cuprinde cinci generații de călușari cu vârste de la 4 ani la 70 de ani, un grup vocal de copii și soliști adulți, două generații de dansatori, unul de copii și altul de adolescenți.

Taraful ansamblului este în formare, avem câțiva interpreți locali și pentru spectacole apelăm și la alți instrumentiști din zonă. Avem preocupare și dorim să punem în scenă obiceiuri legate de viața și munca oamenilor. Am observat că treptat, treptat lucrurile se așază și confirmă că pasiunea și interesul pot depăși greutățile, consolidează spiritul de echipă și dorința de a continua pentru a performa.

Îmi doresc ca tot ceea ce am început să construim ca obiceiuri locale, să devină tradiții care vor defini valorile autentice a satului de pe Câmpul Pâinii.”

DIN MEMORIA LOCULUI · 03

Lucia Georgescu

„Îmi face plăcere să știu că și eu împreună cu colega mea Adela Ivan am sprijinit documentarea monografiei ȘIBOTUL-Sat de pe Câmpul Pâinii a profesorului Ioan Mițariu. Eu consider că fiecare locuitor al unei localități ar trebui să își cunoască rădăcinile, genealogia personală și tradițiile locului din care provine. Pentru a nu da uitării lucruri, fapte, evenimente petrecute de-a lungul timpului, profesorul Mițaru a cercetat lucrări istorice, a adunat documente de arhivă și mărturii pe care le-a așternut pe hârtie pentru cei ce sunt interesați de trecutul acestor meleaguri.

Lucrarea parcurge toate capitolele unei veritabile monografii de la coordonatele geografice, evenimentele istorice ce au avut loc pe teritoriul localității, viața economică, instituțiile, până la tradiții, obiceiuri și folclor local. Mi se pare sugestiv că toate momentele vieții au fost însoțite de cântece și strigături transmise prin viu grai și care denotă bucurie, amărăciune, durere.”

DIN MEMORIA LOCULUI · 04

Teofil Bota

„Era tare fain pe vremuri când mergeam la colindat de Crăciun, de la însărat până la miezu nopții. Ceata de colindători ne întâlneam să pregătim cântarea și mergeam pe la rude, vecini, pretini. Mai întâi întrebam Primiți o colindă frumoasă la casa dumneavoastră și după ce cântam colinda zâceam Nașterea lui Cristos să vă fie de folos.

Durmiți boieri, nu durmiți
De durmit în grajd de vaci
Că nici juncul n-o durmit
De-asară de-alaltă sară.
Din sara d-ajunului
Până-n zâua Crăciunului.
Că n-or fost de colindat
Pe la curți de mari boieri.”

DIN MEMORIA LOCULUI · 07

Eugenia Viorel

„Sărbătorile mari sunt importante pentru că atunci ne vin neamurile în vizită. De Paști și de Rusalii eu fac obligatoriu pască și asta pentru că ginerele de la București zice să ști că nu vin dacă nu faci pască. Eu una așa o fac: din aluat de cozonac întind o foaie într-o tavă dreptunghiulară mare, pun brânză dulce amestecată cu ouă, zahăr, vanilie, stafide și deasupra pun un grilaj făcut din restul de aluat.

Dacă tot am vorbit de mâncare de demult vă spun că nepoata mea îmi cere să fac papă, asta este o tocăniță de pui pregătită cu multă smântână și pătrunjel verde care se servește cu mămăligă.”

DIN MEMORIA LOCULUI · 08

Letiția Stanca

„Chiar dacă astăzi nu se mai toarce lâna și cu atât mai mult cânepa, eu mai păstrez furca cu fuiorul de cânepă și mai știu să învârt fusul. Pot oricând să fac o demonstrație. La tors este important să ții cont pentru ce va fi folosit firul, că de asta depinde grosimea firului tors.”

DIN MEMORIA LOCULUI · 09

Adela Ivan

„Pe vremuri nu se făceau atâtea prăjituri complicate ca astăzi. De sărbători se făcea colac/cozonac, cornulețe cu dulceață, mălai dulce, poronio, Un fel de desert era mălaiul dulce și mă bucur că și astăzi se mai face pe la noi. Iată rețeta:

Ingrediente: 3 căni mari de făină albă, 2 căni de mălai, 1 cană şi jumătate de lapte, 4 ouă, 1 cană de ulei de floarea soarelui, 1 cană de zahăr tos, 1 plic de praf de copt, 1 lingură de coajă de lămâie, 1 linguriţă de esență de vanilie și puţină sare. Preparare: Se amestecă ouăle cu zahărul până când zahărul s-a topit. Apoi se adăugă uleiul, coaja de lămâie, vanilia și laptele și amestecându-le bine.

La final, se adăugă făina, mălaiul, praful de copt și sarea. Se toarnă compoziția în tava cu unsă și se tapetată cu făină se coace în cuptor la 180 ° C timp de 30-40 minute. Rețeta se poate actualiza prin adăugarea unui sos simplu de ciocolată obţinut prin topirea unei ciocolate cu lapte sau un sos de zmeură obţinut prin fierberea zmeurei în apă cu zahăr.

Sosul poate fi însoțit de nişte smântână dulce.”

DIN MEMORIA LOCULUI · 10

Grațiela Bălan

„Copiii din ansamblu Doina Șibotului sunt foarte entuziasmați de întâlnirile și activitățile pe care le realizăm: repetam jocurile populare, cântăm cântece vechi culese din zona noastră sau facem gănaci, adică ciucuri rotunzi pe care călușarii îi poartă alături de zdrănganele de la picioare.”