Cuvânt înainteVăile AuruluiValorile loculuiVorbe de acasă
Cuvânt înainte
Atunci când am început călătoriile în teritoriu GAL-lui știam că vom călători de la șes la munte și în sens invers, că ne vom plimba de-a lungul celor două cursuri de ape, Ampoi și Mureș, că vom întâlni oameni cu așteptări și preocupări diferite, dar nu ne-am imaginat că vom întâlni și un teritoriu ale căror valori pot fi o punte între patrimoniu și viitor, între resursele materiale și bogăția naturală și umană a teritoriului.
Întâlnirile organizate în cele 13 comunități ale teritoriului GAL sub forma șezătorilor au reconstituit atmosfera de altădată și ne-au dezvăluit importanța muncii în comunitatea tradițională, acel spațiu în care se transmiteau cunoștințe, se învățau tehnici de lucru, reguli de comportament, povești, cântece, obiceiuri. În societatea de astăzi în care oamenii sunt conectați la multiple mijloace de comunicare, întoarcerea în timp ne-a transmis valoarea timpului petrecut împreună în întâlnirile directe.
La fiecare eveniment, pentru că de fiecare dată am regăsit bucurii și emoții, am avut prilejul să descoperim lumi ascunse despre fapte, oameni și locuri, povești spuse despre trecut, dar cu gândul la viitor, repere din piatră și ziduri care mai păstrează istoria și spiritualitatea locului, povești ale oamenilor din trecut care au trăit cu demnitate, au muncit și s-au bucurat împreună, oameni dornici să transmită mai departe meșteșuguri tot mai puțin practicate.
Materialul realizat consemnează momente în care șezătorile au fost identificate ca spații de promovare a identității locale și care ar putea fi un model pentru comunitatea contemporană – un loc al întâlnirilor, al învățării, al creativității și al transmiterii valorilor. De aceea, șezătorile nu trebuie privite doar ca amintiri frumoase ale satului românesc, pentru că nu putem întoarce timpul înapoi, dar putem aduce în lumea de astăzi ceea ce era valoros în lumea de ieri – timpul pentru oameni, respectul pentru tradiții și meșteșuguri, bucuria de a învăța și puterea de a construi împreună.
VALORI CARE UNESC COMUNITĂȚI
Văile Aurului
Întins de la șes la munte și de-a lungul cursurilor de ape Ampoi și Mureș, teritoriul GAL-lui Valea Ampoiului-Valea Mureșului deține valori care sunt o punte între patrimoniu și viitor, între resursele materiale și bogăția naturală și umană a teritoriului. Acesta este motivul pentru care valorile GAL-lui Valea Ampoiului-Valea Mureșului pot fi sintetizate metaforic într-un brand local.
De ce Văile aurului?
Numele vorbește despre mai multe forme de bogăție.
Aurul din adâncuri
legătura cu tradiția exploatării aurului de pe Valea Sebeșului și din Munții Apuseni.
Aurul grânelor
bogăția holdelor, a muncii pământului și a roadelor obținute prin truda oamenilor.
Aurul verde
pădurile, munții, dealurile și natura care dau identitate și frumusețe teritoriului.
Aurul oamenilor
Dar există și un alt aur, poate cel mai important: aurul oamenilor, al tradițiilor și al valorilor transmise din generație în generație.
Valorile brandului
Natură și peisaj
Tradiții și obiceiuri
Meșteșuguri
Oameni, personalități și poveștile lor
Istorie și patrimoniu
Spiritualitate
Turism
Gastronomie și produse locale
Valori unice în teritoriul Văile aurului
Plăcuțele de la Tărtăria – cea mai veche formă de scriere din lume (5500îH)
Cetatea dacică de la Căpâlna – unicul bun cultural din județul Alba înscris în patrimoniul UNESCO
Iosif Sârbu – primul campion olimpic român la Jocurile Olimpice de la Helsinki 1952, proba de tir
Paul Tomiță – primul jucător de golf profesionist din România și cel care a amenajat și primul teren de golf din România și estul Europei
Ruinele Castelului Martinuzzi – printre primele și cele mai reprezentative ansambluri de arhitectură renascentistă din Transilvania
De la rădăcini la viitor
Văile Aurului privesc spre viitor fără să-și uite rădăcinile. Tradiția nu trebuie să rămână doar în muzeu, ea poate fi transmisă copiilor, reinterpretată de tineri și descoperită de cei care vizitează teritoriul.
Trecutul dă rădăcini, prezentul oferă trăire și viitorul cere respect.
Invitație
Văile Aurului este un teritoriu care își poartă bogăția în natură, în pământ, în tradiții și, mai ales, în oamenii ce dau valoare locului. Aici, aurul nu este doar ceea ce s-a găsit cândva în adâncurile munților. Aurul adevărat este ceea ce comunitățile aleg să păstreze, să prețuiască și să transmită mai departe.
Vă invităm să descoperiți locurile, să ascultați poveștile, să cunoașteți oamenii, să trăiți tradițiile și să duceți povestea mai departe.
VORBE DE ACASĂ
Arhaisme și regionalisme
tiglăzău
fier de călcat
cipcă
dantelă
box
cremă de ghete
galițe
găini
hudă
gaură
târnaț
coridor deschis
bai
nu-i în regulă
hăndrălău
bărbat destrăbălat, dezordonat
amu
acum
cătrănit
obosit, îngândurat
tăte helea
toate alea
doftor
doctor
ojină
gustare între prânz și cină
oblu
drept
rondioș
neîngrijit
a duriga
a rostogoli
ogoaie-te
liniștește-te
beteag
bolnav
drot
sârmă
ulcică
cană
a durni
a dormi
nădușală
caniculă
ghezăș
tren, locomotivă cu abur
jină
vină
merindar
șervet de bucătărie
muced
mucegăit
fedeu, fideu
capac
zadie
șorț
hăizaș
acoperiș de casă
arșeu
hârleț
bocșeri
cărbuni
gornic
pădurar
ciughir
must de fructe nefermentat
ștrincănit
croșetat
boltă
magazin
șporolit
economisit
rășcașă
orez
bruși
bulgări
pontoș
punctual, fix
lemnușe
chibrituri
a aiepta
a aranja
potcă
ceartă
străjac
saltea cu paie
a încelui
a înșela
lămpaș
felinar
padină
plai, câmp neted și întins
țifraș
spilcuit, dichisit
jingaș
mofturos
a murui
a tencui, a vopsi
vălău
jgheab
a zogoni
a aduna și a înghesui ceva într-un spațiu mic
mașlu
fundiță, papiion
becheș
haină groasă
chișchinău
batic
ciolomadă
ghiveci de legume
glajă
sticlă
larmă
gălăgie, tărăboi
rozosin
de culoare roz
laboș
cratiță
fain
frumos
FIRUL TRADIȚIEI MERGE MAI DEPARTE
La final…
A fost o dată o vreme în care serile nu se măsurau în ore, ci în povești, cântece și lucrul mâinilor.
Asta am încercat și noi să cunoaștem și să retrăim șezătorile de altădată. Am cunoscut oameni, obiceiuri și tradiții, am ascultat mărturii despre oameni plecați înaintea noastră, am preluat meșteșuguri pe cale de dispariție, am cântat, ne-am simțit bine împreună și am creat atmosfera și povestea fiecărui sat prin care am trecut.
Și, ca orice poveste frumoasă, șezătorile au ajuns la capăt. S-au stins vorbele, s-au strâns lucrurile, dar au rămas cântecele, amintirile și bucuria de a fi fost împreună.
Poate că șezătorile de altădată s-au schimbat, însă rostul lor poate continua: să ne aducă împreună, să ne amintească cine suntem și să păstreze vii tradițiile moștenite de la cei de dinaintea noastră.
Povestea se încheie, dar firul tradiției merge mai departe.



